Smart-1
testeaza propulsia electrica solara, alte tehnologii si face
investigatii stiintifice Lunare.Numele,,SMART" este prescurtarea de la
Small Missions For Advanced Research in Technology.
Smart-1
este prima misiune mica ESA pentru cercetarea avansata in
tehnologie.Aceasta calatoreste pana la Luna cu ajutorul propulsiei
electrice solare si cara cu el o baterie de instrumente
miniaturizate.Smart-1 a facut primu inventar al elementelor chimice de
pe suprafata lunii.Aceasta a investigat si teoria cum ca Luna a fost
formata in urma unei coloziuni violente a unei planete de mici
dimensiuni cu Pamantul in urma cu 4 mii si jumatate de milioane de ani .
Smart-1,prima
nava spatiala Europeana care a ajuns cu succes pe luna, si-a incheiat
aventura dupa aproape 16 luni de investigatii stiintifice Lunare.
Smart-1
a fost lansata pe 27 septenbrie 2003 si a atins suprafata Lunii in
noiembrie 2004 dupa o lunga spiralare in jurul Pamantului.In aceasta
faza, nava spatiala a testat pentru prima oara in spatiu o serie de
tehnologii avansate printre care se include si prima utilizare a unui
motor ionis pentru calatorii interplanetare in combinatie cu asistenta
manevrelor gravitationale.
Smart-1
a testat de asemenea viitoarele tehnologii spatiale de comunicare
pentru navele spatiale, tehnologii care vor face navigarea spatiala
autonoma, si instrumente stiintifice miniaturizate, folosite pentru
prima oara in jurul Lunii.
Planificata
initial sa funstioneze 6 luni in jurul Lunii, Smart-1 a primit mai apoi
prelungirea misiunii pe un an.Nava a lovit suprafata Lunii printrun
impact redus cu o oarecare incertitudine datorata cunostiintelor
incomplete ale topografiei Lunare.
Functionand
in apropierea vidului din spatiu, motoarele ionice elimina gazul
propulsant mult mai repede decat jetul unei rachete chimice.Aceasta
degaja aproximativ de 10 ori mai multa forta de tractiune pe kg de
combustibil consumat.
Ionii,
care dau nume motoarelor, sunt atomi incarcati, accelerati
electric.Daca puterea vine de la panourile solare ale navei tehnica este
numita propulsie electrica solara..Motoarele ionice isi fac treaba
intrun mod foarte linistit.Daca panourile solare de dimensiuni solare
alimenteaza numai cu cativa kilowati de putere un motor ionic cu energie
solara nu poate concura cu motoarele unor rachete chimice.Insa o
racheta chimica obisnuita arde doar pentru cateva minute.Un motor ionic
poate merge inaintand usor luni sau chiar ani atata timp cat soarele
straluceste si micile rezerve de combustibil propulsor rezista.
Tipul
de motor pentru Smart-1 face inteligenta utilizarea unui efect
descoperit de fizicianul american Edwin Herbert Hall in 1879 ,
descoperire care spune ca oriunde un curent curge peste un camp magnetic
se creeaza un camp electric dirijat lateral fata de curent.Acesta este
utilizat sa accelereze ionii de xenon .Xenonul este un element gazos cu
atomi aproape de 131 de ori mai grei decat cei de hidrogen, acesta fiind
chimic inert.
Atragand
puterea electrica a 1350 de wati de la panourile solare ale lui Smart-1,
motorul ionic genereaza o forta de 0,07 newtoni.Aceasta este
echivalenta cu greutatea unei carti postale.
Prin
accerelarea lui Smart-1 la 0.2 mm/s forta incredibil de blanda ar putea
teoretic sa arunce nava spatiala afara sin sistemul solar daca este
sustinuta de destul timp.Practic, Smart-1 a utilizat motorul ionic
intermitent mai mult de 16 luni luptand impotriva atractiei Pamantului
pentru a se aseza singur in orbita din jurul Lunii.
In primele
2-3 luni, linistita calatorie a lui Smart-1 ar fi putut intampina
probleme , expunandu-l pe acesta la posibile daune cauzate de
particulele energetice atomice din centurile de radiatii care inconjoara
Pamantul, iar din aceasta cauza electronica si instrumentele au fost
intarite pentru a rezista .
Vehiculul de lansare, Ariane 5,
l-a plasat pe Smart-1 pe o orbita eliptica in jurul Pamantului.Sub
controlul ESOC ( Centrul de Operatiuni Spatiale ) din Darmstadt,
Germania, in 2 zile pe saptamana arsurile repetate ale motorului ionic
au transformat elipsa intr-un cerc, care mai apoi a devenit o spirala.
Luna
de luna, Luna se invarte in jurul orbitei sale la o distanta de 350-400
mii de km fata de Pamant. CU cat Smart-1 cu cat Smart-1 capata distanta
fata de Terra, cu atat viteza sa a inceput sa scada.Cand au mai ramas
200 mii de km, nava spatiala a inceput sa simta smucituri semnificative
ale gravitatiei Lunare atunci cand nava trecea prin dreptul ei.
Atunci,
coordonatorii misiunii, aducand o noua era a navigatiei spatiale au
folosit pentru prima oara forta de sustinere a propulsiei electrice in
comun cu manevre sub forta gravitatiei. Isaac Newton nu stia nimic
despre astfel de trucuri asa ca expertii ESA au fost nevoiti sa
inventeze noi teorii matematice pentru a descoperi ceme mai facile
orbite.
Smucitura gravitatiei Lunare va ajuta initial la
extinderea orbitei-spirala transformand-o in ciocniri periodice numite
rezonante Lunare.
In timp de Smart-1 a ajuns in termen de 60
mii de km departare fata de Luna, efectul gravitatiei devenea din ce in
ce mai pronuntat in ciocniri numite ,,swing-bys".
Intr-o etapa
cruciala a calatoriei, numita captura Lunara, Smart-1 a trecut printr-o
usa invizibila ajungand la punctul Lagrance 1 sau pe scurt L1.Asa cum a
remarcat prima dara matematicianul Joseph-Louis Lagrance,in 1772,
efectele gravitationale ale Lunii si Pamantului sunt in echilibru la L1,
la 50-60 mii de km departare fata de Luna.
Dincolo de L1,
Smart-1 a zburat peste Polul Nord Lunar, tintind un punct de apropiere
maxima de deasupra Polului Sud, obtinand astfel o orbita polara mai
larga in jurul Lunii.
In timpul saptamanilor de dupa
capturarea acestuia de catre Luna, motorul ionic al lui Smart-1 reduce
treptat dimensiunea durata acestei orbite pentru a imbunatati vederea
suprafetei Lunare.
Nava spatiala Smart-1 se intinde pe o
lungime de 14 m cu panourile solare lungite, dar tot ce tine de
propulsie, comunicatii, menaj si instrumentatie incap intr-o cutie de 1 m
cub.
Propulsia asigurata de motorul ionic nu este singura
tehnologie inovatoare a lui Smart-1. Panourile sale solare folosesc un
tip avansat de celule solare cu arseniura de galiu in ocul celor
traditionale de siciliu.
Avand la lansare o masa totala de 370
kg, sarcina utila disponibila pentru o duzina de investigatii
tehnologice si stiintifice este de 19 kg.
Echipe
multinationale de oameni de stiinta si ingineri au efectuat 10 anchete
diferite coordonate de Centrul Operational de Stiinta si
Tehnologie.Echipele care se ocupa de instrumente sunt conduse de
investigatori principali din Finlanda, Germania, Italia, Elvetia si
Regatul Unit . Toate tarile membre ale Esa iau parte la misiune si ofera
co-anchetatori pentru diverse experimente.
Intrebari adresate frecvent in legatura cu Smart-1:
1.Care sunt obiectivele stiintifice si care cele tehnologice?
Obiectivele Stiintifice:
-sa caute urme de apa sau gheata in craterele din apropierea polilor Lunii;
-sa nontribuie cu date pentru a se stabile originea(inca nesigura) a Lunii;
-sa reconstituie evolutia Lunii prin cartografierea distributiei mineralelor si elementelor chimice pe suprafata acesteia;
Obiectivele Tehnologice:
-testeaza un nou sistem de propulsie;
-testeaza miniaturizarea navelor spatiale si a instrumentelor din echipament;
-testeaza
un sistem de navigare care , in viitor, va permite navelor spatiale sa
navigheze autonome prin Sistemul Solar, precum si o tehnica de
comunicare spatiala bazata pe raze laser;
2.Ce il face atat de special pe Smart-1?
-Este prima misiune Europeana pe Luna;
-Este
un pas catre o explorare viitoare mai ambitioasa. Viitoarele misiuni
spatiale se vor baza pe tehnologiile testate de Smart-1.
-A fost construit foarte repede( in mai putin de 4 ani) si a costat aproape o cincime din costul unei misiuni majore ESA.
Europa
merge pe Luna deoarece cunostiintele noastre in legatura cu aceasta
sunt sunt incomplete.Datele pe care Smart-1 le-a furnizat sunt
importante nu numai pentru oamenii de stiinta europeni ci pentru
comunitatea de stiinta la nivel mondial.
Ar
putea exista informatii legate de existenta apei sau a altor resurse pe
Luna (oxigen, minerale valoroase, etc.) Astfel de informatii ar fi
foarte utile atunci cand va veni timpul sa luam in considerare o
prezenta de lunga durata a omului pe Luna. Europa nu ar trebui sa se
inlature de la astfel de planuri.
4.Crezi ca va fi posibil sa se trimita oameni pe luna pentru a trai acolo?
Poate
nu intr-un termen scurt, dar pentru multi oameni de stiinta si
ingineri, Luna este cel mai bun loc pentru a testa capacitatea umana de a
supravietui intr-un mediu nepamantean.
De: Teodora Roman si Ene-Daniela

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu